Noi trebuie să trăim nu pentru a ne apăra sentimentele sau reputaţia, ci pentru a salva suflete !

Într-o zi de vară s-a pornit o furtună mare care venea dinspre apă .Ca atare s-a produs inudaţie în oraş şi toată lume s-a urcat pe acoperiş aşteptând să vadă cum vor putea fi salvaţi.

Un om foarte umil şi credincios s-a urcat şi el pe acopperisul casei sale. Unul din localnici pescar de meserie a trecut îu barcă şi l-a invitat să urce. Omul zise:
-Eu aştept să fiu salvat de Dumnezeu.
Astfel barcă a plecat.

Mai târziu trecu un mic iaht cu vecinii săi.Aceştia l-au invitat să se urce. Omul zise iar
-aştept să mă salveze Dumnezeu.
Şi iahtul a plecat.

În final toţi au scăpat dar el neurcând la nimeni rămase acolo singur şi fără hrană sau apă.Astfel că muri.

Trecând pe cealaltă lume se întâlneşte cu Dumnezeu şi-l întreabă:
-Doamne am crezut în tine şi m-am rugat să mă salvezi, însă tu m-ai lăsat să mor. De ce?

Dumnezeu răspunse:
Dragule ţi-am trimis două bărci să te salvez, însă tu M-ai refuzat.

Morala e că pentru a putea fi salvaţi trebuie să alegem să “urcăm” în barcă,adică să acceptăm ajutorul aşa cum ne este oferit şi nu să aşteptăm miracole,pentru că Dumnezeu lucrează tot prin oameni pentru oameni.
Partea uitată este că şi necuratul lucrează tot prin oameni. Caută oamenii adevărului care au pacea interioară căci aceia sunt oamenii Lui Dumnezeu.

Concluzie

Gândindu-mă la această pildă eu mi-a venit o întreabare în cap:

Când refuz un om care-mi dăruieşte ceva, eu defapt pe cine refuz?
Gândeşte-te că este ziua ta de naştere şi doreşti să dăruieşti o prăjitură unui prieten, iar acesta zice: Nu mulţumesc.

Concluziile finale vă aparţin. Nu uitaţi să vă folosiţi capul, nu lăsaţi pe alţii să gândească petntru voi.

Aştept cu cel mai mare drag cometarii să dezbatem împreună pilda…